În perioada 9-10 octombrie 2024, a avut loc cea de-a 7-a ediție a Conferinței Naționale de Integrare, un eveniment esențial care a reunit factori de decizie din administrația centrală și locală, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și ai societății civile. Organizat de Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), cu sprijinul UNHCR, conferința a abordat tema „Integrarea persoanelor strămutate forțat în România. De la criză la comunitate”, punând accent pe tranziția de la un răspuns de urgență la o strategie cuprinzătoare și sustenabilă de integrare.
Trecerea de la criză la integrare durabilă
Tema centrală a conferinței a fost analiza pașilor pe care autoritățile române i-au făcut pentru a îmbunătăți procesul de integrare a persoanelor strămutate forțat, în special a celor care au fugit din calea conflictului din Ucraina. După valul inițial de refugiați din 2022, România a adoptat măsuri rapide și eficiente, însă acum provocarea este să transforme acest răspuns de criză într-un cadru sustenabil pentru integrarea acestor persoane în comunitățile locale.
Participanții la conferință au venit dintr-o gamă largă de instituții-cheie, printre care Ministerul Educației, UNICEF România, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Salvați Copiii, Fundația Terre des Hommes, AIDROM, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Inspectoratul General pentru Imigrări și alte organizații relevante.
Paneluri și discuții tematice
Discuțiile au fost structurate pe mai multe paneluri, fiecare concentrându-se pe diverse aspecte ale procesului de integrare, printre care:
- Integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional: Unul dintre cele mai discutate subiecte a fost integrarea copiilor ucraineni în școlile din România. Reprezentanții Ministerului Educației și ai UNICEF România au subliniat importanța continuării educației pentru copiii refugiați, oferindu-le acces egal la resurse și sprijin psiho-social. În acest context, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a prezentat progresele realizate și provocările întâmpinate în integrarea elevilor ucraineni în sistemul de învățământ local.
- Accesul pe piața muncii și sprijin pentru angajare: Ministerul Muncii a abordat problematica integrării economice a refugiaților. Participanții au discutat despre măsurile implementate pentru a facilita accesul acestora pe piața muncii din România și pentru a le oferi oportunități de formare profesională și recalificare. Au fost evidențiate și exemple de bună practică la nivel local, unde autoritățile și sectorul privat au colaborat pentru a sprijini inserția profesională a refugiaților.
- Accesul la asistență socială și beneficii sociale: Reprezentanții autorităților locale și ai organizațiilor de caritate, precum Fundația Terre des Hommes și Salvați Copiii, au discutat despre importanța asigurării accesului refugiaților la asistență socială și beneficii. În plus, s-au analizat modalitățile prin care pot fi extinse aceste servicii pentru a răspunde mai bine nevoilor persoanelor vulnerabile, în special femeilor și copiilor.
- Accesul la servicii de sănătate: În cadrul acestui panel, Ministerul Sănătății și organizațiile partenere au discutat despre provocările legate de accesul refugiaților la servicii medicale. S-a evidențiat necesitatea îmbunătățirii accesului la îngrijiri medicale, în special în zonele rurale și în comunitățile cu un număr mare de refugiați.
- Strategii locale de integrare: La nivel local, autoritățile au avut ocazia să împărtășească soluții și strategii inovative pentru integrarea persoanelor strămutate forțat. Exemplele din diverse orașe și județe au subliniat importanța parteneriatelor locale în promovarea incluziunii sociale.
În cadrul panelului dedicat educației de la Conferința Națională de Integrare din 9-10 octombrie 2024, Maricica Ciubara a avut un rol esențial ca speaker, împărtășind expertiza sa în integrarea educațională a copiilor străini, în special a celor ucraineni, în școlile din România. Ca expert în predarea limbii române ca limbă străină și formator în numeroase proiecte educaționale internaționale, Maricica a abordat subiectul provocărilor și soluțiilor pentru integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional românesc.
În prezentarea sa, Maricica a pus accent pe importanța pregătirii profesorilor pentru a gestiona diversele traume și nevoi educaționale ale copiilor refugiați. Ea a subliniat nevoia de a dezvolta programe de formare dedicate cadrelor didactice, astfel încât acestea să poată oferi un mediu de învățare sigur și incluziv. De asemenea, a discutat despre metodele de adaptare a curriculei și sprijinul lingvistic necesar pentru ca elevii străini să se integreze cât mai rapid în comunitățile școlare.
Contribuțiile sale au adus un plus de valoare discuției, oferind soluții practice și exemple concrete din activitatea sa de formator și expert internațional în integrarea copiilor refugiați în sistemul de învățământ din România.
Mesaje cheie și concluzii
Conferința a subliniat importanța unei abordări integrate și durabile a procesului de integrare. Mesajele cheie au evidențiat că, pentru ca integrarea să fie de succes, este necesar un efort comun între autoritățile locale, centrale și organizațiile societății civile. S-a discutat despre nevoia de a continua dialogul între toate părțile implicate pentru a găsi soluții eficiente și personalizate pentru fiecare comunitate.
De asemenea, integrarea cu succes a copiilor refugiați în școli și asigurarea accesului refugiaților la piața muncii, asistență socială și servicii de sănătate sunt piloni esențiali pentru o integrare de succes. Conferința a oferit o platformă pentru schimb de idei și soluții inovatoare, care vor contribui la conturarea unor politici și practici eficiente pentru următorii ani.
Conferința Națională de Integrare din 2024 a fost un pas important în direcția consolidării eforturilor de integrare a refugiaților în România, aducând în prim-plan angajamentul comun pentru transformarea crizei într-o oportunitate de construire a unor comunități mai incluzive.
